luni, 30 mai 2011

Igiena - originea, evolutia si importanta ei pentru sanatatea noastra

De multe ori ne-am pus intrebarea: ''cand a folosit omul prima oara apa si sapunul?''

Termenul de igiena provine din limba greaca de la ''Hygieia'', care reprezinta ''zeita sanatatii si a curateniei''.

Din insemnarile lasate de istoricul si scriitorul antic, al Imperiului Roman, Pliniu cel Batran, reiese ca pe vremea sa (secolul1, e.n.), sapunul era bine cunoscut, fiind preparat din soda si grasimi animale. Acesta nu avea insa un miros prea placut. Locuitorii Romei antice, pentru a anihila mirosul neplacut al sapunurilor cu care se spalau, foloseau asa numitele ''ape de flori'' care imprimau un miros placut corpului dupa baie.

Arheologii au descoperit in urma sapaturilor, ca in vilele romanilor apartinand claselor privilegiate existau sisteme complexe de instalatii de apa prin care ajungeau in locuinte apa calda si rece. Existau si bai publice in care cei care le frecventau trebuiau sa parcurga un anumit ritual al spalarii. Intai faceau o ''sedinta de aburi'', dupa care scaldatul in bazinul cu apa calda, urmand scaldatul in bazinul cu apa rece. Baile cu aburi au fost apoi preluate si de alte popoare.

Dintre popoarele antice, egiptenii erau cei mai pretentiosi cu igiena corporala, deoarece exista si o motivatie pe baze religioase. Ei considerau ca un corp murdar exprima lipsa de smerenie in fata zeului, chiar daca sufletul este curat. Se spalau cu sapunuri din argila amestecata cu cenusa, care aveau o putere mare de curatare a pielii, iar pentru un miros placut, dupa spalare foloseau uleiuri cu diferite arome. Herodot spunea despre egipteni ca dadeau mai multa importanta igienei decat aspectului exterior. Sapaturile arheologice atesta ca ei aveau mijloace de incalzire a apei si instalatii pentru dusuri din vremuri foarte, foarte vechi (cu un secol i.Hr).

Igienei i s-a acordat importanta si in evul mediu. Feudalul pe langa ca respecta practica imbaierii, respecta si indemnul: ''trebuie sa-ti speli maiinile pentru a fi curat cand mergi la masa'', deoarece consumau orice gen de mancare direct cu mana, nefiind inventata inca furculita. Si populatia din mediul rural de atunci era familiarizata cu regulile elementare de igiena.

In perioada renasterii, secolele XV - XVI, igiena a inceput sa piarda locul prioritar. Oamenii aveau convingerea ca murdaria ii apara de boli. Inclusiv la curtile regale domnea mizeria. Aici se purtau peruci, parul nu se spala, iar daca apareau paduchi sau probleme dermatologice, se scarpinau cu diferite obiecte, pentru cap folosindu-se andrele lungi. Hainele nu erau schimbate cu saptamanile, iar mainile nu erau igienizate inainte de mancare. Doar cei mai instariti schimbau hainele ceva mai des si asta numai daca erau imbibate cu mizerie, crezandu-se ca mizeria din corp s-a absorbit in haine si ca nu mai era cazul sa se igienizeze.

Abia de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX igienei i s-a dat o atentie mai mare. S-a revenit la conceptul :''curatenia te apara de boli si fortifica organismul''. Pentru a ne pastra curati trebuie sa pastram si curatenia mediului inconjurator in care traim. De aceea s-a investit foarte mult si in igiena publica, pentru a ne proteja impotriva focarelor de boli, curatarea strazilor si aruncarea gunoaielor in locurile strict amenajate, ferindu-ne de strazi si trotuare murdare pline de gunoaie urat mirositoare. In conditiile civilizatiei de acum nu se poate concepe lipsa igienei.

Curatenia personala este necesara atat pentru sanatatea fizica cat si pentru cea mentala, iar curatenia mediului in care ne desfasuram viata de zi cu zi este la fel de importanta in lupta cu focarele de infectii ce sunt produse de reziduurile aruncate in locuri necorespunzatoare..

Studiile facute au aratat ca gramezile de gunoaie, deseurile de tot felul pe cere le vedem din pacate si in prezent pe langa locuinte, sau diferite constructii, gradini, scoli, sunt o sursa sigura de boli grave deoarece emana in aerul pe care il respiram tot felul de factori nocivi, otravitori pentru organismul omului.Igiena - originea, evolutia si importanta ei pentru sanatatea noastra

Pentru a ne pastra sanatatea corpului la parametrii optimi, plamanii nostri trebuie sa fie alimentati continuu cu aer proaspat, nu incarcat cu tot felul de impuritati degajate in aer de aceste deseuri, care impiedica intrarea in organism a cantitatatii de oxigen necesara. Astfel aerul viciat intra in plamani si ajunge prin schimbul alveolar in sange, acesta devenind impur, iar organismul ajungand sa fie tot mai slabit si in mare pericol de imbolnavire.

Beneficiile igienei au fost cunoscute, foarte mult studiate si prezentate in lucrari renumite incepand din antichitate cu vestitul medic si igienist al secolului al doilea D.Hr., Claudius Galenus, din Pergam, in lucrarea ''Higieinon Logoi'', in care acesta a prezentat invataturi despre importanta existentei unui echilibru intre un corp sanatos si minte prin igiena. A scris multe carti in domeniu, considerand ca astfel isi va invata poporul sa inteleaga si sa respecte mai bine regulile de igiena. Ca medic, a sustinut mereu ca medicina are rolul primordial in acest sens, ingrijindu-se de sanatatea corpului in primul rand prin respectarea igienei, absenta ei fiind cauza celui mai mare numar de boli. Din acest motiv a denumit medicina ca fiind 'stiinta corpului''. Pentru a sublinia insemnatatea igienei, a impartit medicina in doua mari grupe: igiena si terapeutica. Convingerile sale au fost preluate si sustinute de oameni de stiinta, medici, si de numerosi cercetatori din domeniul sanatatii, in prezent fiind o preocupare majora si ingrijoratoare in acelasi timp.

Statisticile arata ca din lipsa informarii corecte, a educatiei gresite si a conditiilor de trai, unii oameni au o viata igienica deficitara. Prin activitatile zilnice oamenii intra in contact permanent cu diferiti germeni, cum ar fi virusii si bacteriile, ce pot fi luati de la alte persoane, sau de pe suprafete contaminate.

Alarmant este faptul ca un mare numar de romani nu practica o igiena corecta in viata de zi cu zi. Astfel, cele mai recente studii arata ca:

* jumatate din romani nu se spala pe maini dupa ce folosesc toaleta;
* unul din doi nu se spala pe maini dupa ce ating un animal ce se afla in ingrijirea lor;
* romanii consuma in medie 3 - 4 sapunuri pe an, ceea ce e sub limita normalului;
* folosesc cel mult doua paste de dinti pe an si periuta de dinti o schimba la doi ani, desi indicat ar fi la trei luni;
* un adult din sase se spala pe maini dupa ce a intrat in contact cu banii;
* unul din trei se spala pe maini dupa ce a folosit un mijloc de transport in comun;
* unul din doi se spala pe maini inainte sa manance.

Pentru informarea corecta a populatiei in ce priveste igiena, de ''Ziua Mondiala a Spalatului pe Maini'' (15 octombrie), s-au lansat multe campanii de informare prin scoli, in asa fel incat sa se invete aceste lucruri de la o varsta mica pentru ca fiecare sa-si poata insusi mai de timpuriu norme si regului pentru o viata normala, ferita de suferinte si boli.

Organizatia Natiunilor Unite face eforturi in constientizarea si informarea in masa a populatiei in ce priveste faptul ca simpla rutina a igienizarii mainilor salveaza vieti.

Ultimele statistici ale UNICEF sunt foarte ingrijoratoare. Ele arata ca, zilnic, mii de copii sub varsta de cinci ani, mor din cauza bolilor diareice provocate de neigienizarea mainilor cu apa si sapun, inainte de masa, sau dupa ce au folosit toaleta. Alte boli ce mai apar din aceleasi cauze sunt hepatitele si problemele respiratorii care la copii dau complicatii grave.

In concluzie, pentru a avea o populatie cat mai sanatoasa, trebuie sa invatam copiii de mici sa deprinda obiceiul igienizarii mainilor si a intregului corp, cat si a mediului inconjurator.

Specialistii spun ca simplul spalat pe maini cu apa si sapun reduce cu cel putin 50% riscul imbolnavirilor, impiedica raspandirea bolilor si tine doctorul departe.

marți, 10 mai 2011

Sfaturi cheie pentru un slabit sanatos

Multi dintre noi dorim sa pierdem in greutate si asta intr-un ritm cat mai rapid cu putinta. De aceea, din pacate, un numar mare de oameni incearca asa numitele diete ''soc'', ''miraculoase'' care promit o slabire rapida fara sa avertizeze insa asupra pericolului efectelor secundare asupra sanatatii, sau incearca diferite pastile sau pulberi care pot pune in pericol sanatatea noastra.

Un sfat foarte important ar fi sa nu ne grabim sa slabim. Pierderea fortata si accelerata in greutate nu este deloc buna pentru sanatatea noastra spun specialistii, deoarece poate determina in special probleme cardiace. Pe langa aceste probleme, in dietele in care se dau repede jos kilogramele, acestea se depun la fel de repede inapoi la incheierea acesteia. Nu trebuie cautate rezultate imediate si pe termen scurt, cum sunt dietele amintite, ci un mod de viata sanatos si o cale prin care sa ne mentinem o greutate ideala pe tot parcursul vietii. Specialistii spun ca o pierdere normala in greutate este de o jumatate de kilogram pe saptamana.

Un alt sfat ar fi sa nu manacam nici prea mult (sa ne ridicam de la masa inainte de senzatia de satietate), dar nici prea putin si sa mancam cat mai variat fara a exclude unul sau mai multi nutrienti importanti din alimentatie. Din dorinta de a scapa repede de un numar de kilograme, exista tendinta de a manca prea putin in timpul curelor de slabire, care din pacate are efecte nedorite. Pe termen lung, acest lucru cauzeaza probleme de sanatate serioase cum ar fi: oboseala, ameteli, dureri de cap, probleme de concentrare, depresie, probleme digestive si altele.
Daca pierderea in greutate se face insa treptat, cu timpul apare nevoia de a manca tot mai putin.

O alta greseala frecvent intalnita in dietele folosite este omiterea unuia sau mai multor alimente importante in nutritie, necesare unui metabolism normal. Unele diete elimina proteinele, altele carbohidratii sau grasimile. Specialistii spun ca nu sunt recomandate astfel de diete deoarece organismul nostru are nevoie de fiecare nutrient de acest fel. Astfel, lipsa proteinelor poate imbolnavi ficatul sau rinichii sau poate duce la osteoporoza. Cele mai multe regimuri exclud glucidele si lipidele. Dar organismul are nevoie si de carbohidrati pentru functionarea normala a creierului iar lipsa totala din alimentatie duce la scaderea energieie muscularte, slabirea memoriei, agitatie si altele. Un deficit de grasime poate determina un sistem imunitar slab, boli de inima, depresie si chiar unele boli foarte grave.

Folosirea pastilelor pentru slabit in curele de slabire, nu este o cale prea buna si este de asemenea periculoasa, majoritatea avand efecte secundare nedorite cum ar fi: dereglari gastro-intestinale, dureri de cap, ameteli, riscul imbolnavirilor de inima sau riscul unor boli hepatice.

Cercetarile au aratat ca pierderea in greutate se face mult mai usor prin miscare asociata unei alimentatii corecte. Acest lucru este sustinut de numeroasele experimente facute de oamenii de stiinta de la Univeristatea din Wisconsin.
Cel mai recent studiu condus de dr. John Porcari de la Universitatea din Wisconsin, efectuat in cadrul ACSM (Colegiul American de Medicina Sportiva), arata ca exercitiile aerobice au un impact favorabil asupra corpului atunci cand ele sunt combinate cu un stil de viata activ si sanatos. Astfel el recomanda efectuartea de ,,exercitii fizice moderate de cate 30 de minute de cinci ori pe saptamana, sau 20 de minute de exercitii intense, de trei ori pe saptamana, in functie de criterii specifice ritmului cardiac si a consumului de oxigen''

In concluzie, este mult mai usor si sanatos sa pierdem din greutate prin miscare, in conditiile unui stil de viata sanatos.