Cine a descifrat hieroglifele egiptene?

In 1796, Napoleon Bonaparte, in fruntea armatei sale de aproape 40000 de soldati, imbarcati pe cateva sute de corabii, a pornit catre Egipt. Alaturi de soldati erau si 175 de savanti (matematicieni, astronomi, arheologi, chimisti, pictori), carora Napoleon le-a cerut sa ia date despre tot ce erau monumente antice si contemporane, sa copieze inscriptiile de pe ele si sa faca o evidenta legata de descoperirile arheologice ale acelor vremi.

Rezultatele cercetarilor au fost publicate in lucrarea ,,Description de L' Egypte", care a aparut pe parcursul a patru ani: 1809 - 1813, aducand multe informatii europenilor despre secretele pe care le ascundeau acele hieroglife. Monumentele care au fost gasite pe valea Nilului ( temple, morminte, statui, sarcofage, vase) apartineau unor civilizatii cu mai mult de 5000 de ani in urma si toate erau acoperite cu inscriptii ciudate care nu puteau fi descifrate si care cu trecerea timpului erau tot mai greu de inteles deoarece faceau parte din limba antica egipteana si datorita dominatiei grecesti si romane timp de sapte secole, parea ca s-a pierdut de tot.

Cu toate acestea, francezul Jean Francois Champollion (1790-1832), care la 11 ani cunostea deja la perfectie greaca, latina si ebraica, chiar de la aceasta varsta a fost pasionat si fascinat de misterul inscriptiilor de pe tablite de piatra si papirusuri, iar la 13 ani sub indrumarea fratelui sau mai mare, care era filolog si pasionat de arheologie, a inceput cu multa seriozitate sa invete mai multe limbi: araba, siriana, caldeeana, persana si o forma mai noua de egipteana, copta.

Astfel a inceput sa studieze numeroase scrieri antice. La 17 ani (1807) a reusit sa intocmeasca prima harta istorica a Egiptului cu referiri la domnia faraonilor. In acelasi an pleaca la Paris sa-si continue studiile. La intoarcerea acasa, ocupa postul de profesor de istorie la Facultatea de litere si incepe sa puna in practica marea provocare care il urmarea inca din copilarie: descifrarea hieroglifelor egiptene.

Din pacate acest studiu a fost desavarsit in conditii deosebit de grele si potrivnice, datorita epocii de cadere a lui Napoleon care a urmat si in care cei doi frati Champollion au fost destituiti si exilati pentru asa zisa ,,inalta tradare'', deoarece erau admiratori ai imparatului. Pana la el nimeni, nici grecii, nici romanii nu au stiut sa citeasca hieroglifele. Ei se bazau pe scrierile unui preot egiptean din secolul IV i.e.n. Horapollon, care a trait in timpul domniei lui Zenon, care vorbeste insa despre scrierea egipteana ca despre o scriere figurativa, iar toate interpretarile ulterioare au cautat in imagini anumite simboluri, dar nu s-a ajuns la nici un rezultat.

J.F. Champollion, care in momentul inceperii descifrarii hieroglifelor cunostea 12 limbi antice, a parcurs urmatorul rationament: daca hieroglifele transpun o limba vorbita, atunci ele trebuie sa redea sunete.

Desi din cauza exilului a continuat sa studieze in conditii vitrege, gasind totusi doua copii ale textelor pietrei de la Rosette, de pe Valea Nilului, convingerile lui incep sa se adevereasca deoarece analiza soclurilor inscriptionate in doua moduri: cu hieroglife identice cu cele de pe piatra de la Rosette si transcrise si cu litere grecesti, au aratat ca traducerile lui Champollion de pe piatra inscriptionata de la Rosette au fost corecte. Datorita emotiilor puternice, bucuriei fara margini, dupa o munca tenace de peste 14 ani, vazandu-si visul implinit, J. F. Champollion lesina, ramanand cateva zile fara cunostinta. Isi revine in cele din urma si incepe sa descifreze si sa dicteze fratelui sau renumita ,,Lettre a Monsieur Dacier'' datata la 27 septembrie 1822, care face referiri la alfabetul fonetic al hieroglifelor.. Cine a descifrat hieroglifele egiptene?

Colaboreaza mai departe cu arhitectul Huyot din Egipt, care ii mai trimite doua inscriptii total diferite de celelalte. Desenelor, Champollion le atribuie cate un sunet, astfel incat prima scriere a fost tradusa ca: ,, zeul soare l-a creat'', iar cealalta continea numele faraonului Tutan-khamon.

Champollion mai spune ca fiecare cuvant al scrierii hieroglifice poate fi compus din cel putin doua tipuri de semne: simboluri grafice si simboluri fonetice si propune ca textele egiptene sa fie citite ca si paginile de algebra, unde alterneaza caracterele simbolice cu cele fonetice. In scur timp reuseste sa descifreze 79 nume regale prin hieroglife si intocmeste un alfabet al hieroglifelor fonetice. In 1824, in lucrarea ,, Precis du systeme hieroglyphique'' explica semnele hieroglifice, indicand semantica si gramatica scrierii si identificand patru genuri de hieroglife: simbolice, fonetice, complementele fonetice si determinativele.

Patru ani, intre 1825 si 1829 i-a petrecut in Egipt, pentru a-si confirma validitatea descoperirilor sale si pentru a vedea cu ochii lui, zonele din jurul Nilului, sau alte zone unde existau multe piramide, cum erau cele de la Gizah, Memphis, Luxor sau Karnak, fiind primul care a tradus inscriptiile de pe zidurile templelor sau de pe mormintele faraonilor. Expeditia in Egipt a putut fi realizata cu sprijinul marelui Duce de Toscana, Leopold II, Champollion fiind insotit la bordul navei Egle de inca trei membri.

Reintors in tara, in 1831, este numit profesor la College de France, iar cateva luni mai tarziu moare, lasand in urma sa o vasta opera cuprinsa in stiinta pe care el insusi o intemeiase, egiptologia.

Datorita lui Champollion, descifrarea hieroglifelor a facut posibila cunoasterea civilizatiei antice egipteane, primele insemne hieroglifice fiind datate in anul 2800 i.e.n. de pe vremea faraonului Narmer, limba faraonilor cunoscand cateva transformari de-a lungul timpului, identificate de Champollion, atat gramaticale cat si structurale.

Numele lui Champollion, savant, filolog si descipherer de hieroglife egiptene, va ramane la loc de cinste peste timp, datorita imenselor si insemnatelor sale descoperiri care a pus civilizatia antica egipteana intr-o alta lumina, total necunoscuta pana atunci.